La cea de-a doua sesiune a Clubului 21st CenTury nu am avut niciun invitat -  a fost o sesiune în care în calitate de formatori au fost Irina Paladi şi Daniela Dermengi. Subiectele abordate în discuţii au fost conceptele de leadership şi inteligenţă emoţională.

Am început sesiunea cu întrebarea “Care sunt pietrele cele mai mari din viaţa voastră?”. În acest context fiecare participant la sesiune şi-a pus piatra în borcan, în care am adăugat ulterior şi nisip, apoi apă. Acesta este binecunoscutul “experiment” al profesorului Şcolii Naţionale pentru Administraţie Publică contactat pentru a ţine un curs de formare  “Planificarea eficace a timpului” unui grup de 15 directori ai unor importante companii americane. În cadrul sesiunii Clubului a fost prezentat discursul profesorului şi sugestia sa finală -  “Ceea ce trebuie să ne amintim este importanţa punerii mai întâi a pietrelor mai mari. S-ar putea să nu reuşim să ne facem propria viaţa dacă dăm prioritate nimicurilor care ne umplu viaţa cu fleacuri şi nu vom avea timp suficient pentru a-l acorda lucrurilor importante. Deci să nu uitaţi să vă puneţi întrebarea: „Care sunt pietrele cele mai mari în viaţa mea?”. Şi apoi să le aşezati primele în vasul vostru”.

Apoi am discutat despre ce fel de “specie” de oameni sunt liderii. S-a menţionat că aceştia sunt capabili să îi orienteze pe oameni, creând o viziune pe care o comunică acestora; inspiră încredere şi au încredere în ei înşişi; au suficientă experienţă pentru a privi greşelile drept o altă distragere de la drumul către succes; îi fac pe oameni să se simtă mai puternici în preajma lor;  acordă o mai mare importanţă anumitor activităţi, precum planificarea sau instruirea oamenilor; acordă mai multă încredere subordonaţilor, fiind mai puternic orientaţi către oameni.

În acest context, am sugerat participanţilor să realizeze în echipă portretul unui lider. S-au format 2 echipe care au lucrat constructiv, cu uşoare divergenţe şi au prezentat în final 2 portrete de lideri foarte originale. Prin aceste portete  membrii Clubului 21st CenTury au identificat unele dintre cele mai relevante calităţi ale unui lider, cum ar fi arta oratorică, responsabilitatea, inteligenţa, răbdarea, forţa de convingere, corectitudinea, limbajul non-verbal şi multe altele.

Această activitate a fost urmată de prezentarea a 21 citate celebre despre leadership.

Pentru că în aceste citate apar anumite cuvinte-cheie care definesc liderismul, am urmărit împreună un scurt filmuleţ ce transmite mesajul că “Nu este de-ajuns să fii cel mai bun când ai abilităţi de a fi extraordinar de bun”. În acest video sunt prezentate acele cuvinte-cheie însoţite de imagini relevante mesajului ce îl transmit.

Astfel, pentru a ajunge GREAT ai nevoie de următoarele ingrediente -Viziune, Încredere, Dorință, Curaj, Perseverență, Execuție, Pasiune.

În cadrul sesiunii am mai vorbit şi despre regulile unui leadership eficient. Prima regulă spune că NU POȚI REUȘI DE UNUL SINGUR. A doua regulă – trebuie să știi ce te motivează. A treia regulă – nu te poți împotmoli. „Nu pot” este un concept străin pentru lideri. Şi a patra regulă – NU EXISTĂ REGULI!!! 

Pentru a puncta şi mai mult rolul echipe,, am organizat joculeţul mânilor încurcate. Participanţii s-au descurcat de minune ca până la urmă să formeze un cerc “descurcat” Prin acest joc s-a văzut cine era cel care dădea ordine şi cine era executantul

Spre final ne-am referit şi la conceptul de Inteligenţă emoţională. Informaţiile prezentate au fost inspirtate din cartea lui Daniel Goleman pe care o puteţi descărca tradusă în limba română – http://www.filehost.ro/276387/inteligenta_emotinala_pdf/  (trebuie doar să vă creaţi un cont, dar să ştiţi că cartea merită să o citiţi).

Mulţumim membrilor Clubului care au fost prezenţi şi activi – Victoria, Aurelia, Nadejda, Arina, Ion şi Radu.

Asociația obștească CenTiS este un O.N.G. înregistrat în 2006, cu sediul în cadrul Colegiului Financiar-Bancar din Chișinău.

Numele de CenTiS vine de la Centrul(Cen) Tinerilor(Ti) Specialiști(S).

Ideea de formare a acestei organizații a pornit de la conștientizarea situației nu tocmai acceptabile care există pe piața muncii din Moldova, mai ales în ceea ce îi privește pe tinerii specialiști. Astfel, CenTiS a fost creat pentru a veni în ajutorul elevilor din instituțiile medii de specialitate, adică colegii, precum și în sprijinul absolvenților acestor instituții.

Clubul 21st  CenTury

„Clubul 21st CenTury” este numele unui proiect pe care membrii CenTiS l-a lansat pe 26 februarie 2010 (despre I-a sesiune a Clubului puteți citi în articolul „Lansarea oficială a Clubului și desfășurarea primei sesiuni” din 27 februarie 2010).

Scopul principal al Clubului, ca proiect de lungă durată, este de a implementa principiile educației non-formale*** în formarea viitorilor studenți și a tinerilor specialiști.

Ideea de a crea acest club pornește de la conceptul unui alt proiect ce aparține unei alte organizații și anume – „Clubul de Discuții Economice ASEM” (CDE) al Centrului Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova.  

Clubul 21st CenTury nu are însă o orientare pur economică, din moment ce membrii clubului sunt aleși din colegii cu profiluri diferite (cu excepția celor cu orientare umanistă și medicină).

En-detail

Clubul 21st CenTury își propune atingerea următoarelor maxime:

1.  O echipă „toți diferiți-toți deosebiți”;

2.  Evenimentele fresh – deliciul discuțiilor Clubului

3.  Membrii clubului – coordonatorii sesiunilor

4.  Istorii adevărate de la oameni de succes adevărați

5.  Cum, unde, când? – așa, aici, acum! (sesiunile coordonate de experți)

6.  Organizarea unui simpozion anual al tinerilor cercetători științifici la nivelul instituțiilor medii de specialitate (cel mai îndrăzneț scop)

7.  Ore suplimentare pentru zâmbet și bună dispoziție (pentru cei interesați și responsabili de cele 6 puncte de mai sus)

Și cel mai important!!!

Pentru a deveni membru al Clubului 21st CenTury, trebuie să fii elev al unei instituții medii de specialitate (colegiu).

Dacă îndeplinești acest criteriu, atunci așteptăm până pe data de 10 martie 2010 să ne expediezi CV-ul tău și o scuuuuuuuurtă scrisoare de motivare la adresa de e-mail: ao.centis@gmail.com.

Orice detaliu, întrebare, neînțelegere sau propuneri legate de Clubul 21st CenTury le puteți discuta apelând la numărul 068244412 sau 079221128 (vă răspunde Daniela). 

Avem deja susținători morali

Am vrea să menționăm că Clubul 21st CenTury nu este finanțat și nu presupune niciun aport financiar din partea viitorilor membri ai Clubului.

Avem însă, în mod anticipat, mulți susținători morali ai ideii de creare a acestui Club, dintre care menționăm cu drag:

• Clubul de Discuții Economice ASEM
• O.N.G. „Lider”
• Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Asociația colegiilor „ProCollegium”
• Revista de politică, artă și spiritualitate „AXA”

Suntem siguri că lista susținătorilor va continua cu denumirile multor alte organizații și numele altor personalități, printre care și numele tău – viitor membru al Clubului 21st CenTury.

Așteptăm CV-ul și scrisoarea ta de motivare!

*** DEOSEBIRI EDUCAŢIA FORMALĂ ŞI EDUCAŢIA NON-FORMALĂ

     Proiectul-pilot „Clubul 21st CenTury” a fost lansat

     Clubul 21st CenTury este un proiect al organizației CenTiS . Acest proiect presupune abordarea educației non-formale în formarea tinerilor ca viitori profesioniști.

    Clubul are în calitate de membri elevii din colegii, aceștia fiind de fapt grupul-țintă al organizației, în general, și al proiectului, în special.

    Acest Club constă în desfășurarea unor sesiuni de informare și de învățare ALTFEL. De asemenea, axându-ne pe ideea că membrii clubului vor fi activi și interesați, preconizăm realizarea multor activități în cadrul clubului și conexe acestuia, care să vină în formarea atitudinii, suportului informațional și capacităților necesare tinerilor pentru realizarea ambițiilor profesionale de viitor.

   Și iată că Clubul a fost lansat în această vineri, 26 februarie 2010.

   Irina Paladi, în calitate de co-fondator și prim președinte al organizației CenTiS a prezentat pe scurt de unde a pornit ideea creării unei organizații non-guvernamentale la nivel de instituții medii de specialitate. Irina a ținut să menționeze cât de importante sunt resursele umane „produse” de către colegii pentru piața muncii. Și în același timp, cât de puțin aceasta contează, în procesul obținerii unei diplome de studii superioare sau a unui loc de muncă. CenTiS a fost creată având ca obiectiv găsirea unor soluții pentru problemele cu care se confruntă elevii și absolvenții de colegii, dar ca perspective își propune să învețe tinerii să-și rezolve problemele și să ia propria inițiativă de a fi PROactiv, PROductiv, PROfesionist.  Clubul 21st CenTury a fost lansat anume pentru realizarea perspectivelor CenTiS.

    Daniela Dermengi, în calitate de coordoanator al proiectului Clubul 21st CenTury a menționat numele membrilor CenTiS și numele membrilor Clubului deja înscriși; cine sunt partenerii non-financiari ai Clubului; obiectivele proiectului și noțiunile-cheie care definesc și urmează să contureze „limbajul” proiectului.

    Deci, în calitate de membri, Clubul 21st CenTury, și-a propus din start să aibă 21 de membri (acest număr ar justifica încă o dată numele proiectului ). Din aplicațiile pe care le-am primit, au fost eligibili doar 10 aplicanți. De aceea, mai așteptăm aplicațiile (CV și scurtă scrisoare de motivare) celor care doresc să fie membri ai Clubului. Aplicațiile le transmiteți la  una dintre adresele ao.centis@gmail.com sau danieladermengi@gmail.com. Pentru orice întrebare legată de proiect puteți apela la 068244412 sau 079221128 (vă răspunde Daniela).

  Numele membrilor acceptați, partenerii Clubului, obiectivele, noțiunile-cheie, invitații și alte informații generale despre Clubul 21st CenTury vom posta pe pagina Clubului, creată tot în cadrul blogului CenTiS.

    I-a sesiune „Rolul instituțiilor medii de specialitate în context național și european”

    Pentru că Clubul 21st CenTury a fost creat special pentru colegii, am crezut că este „moral” să începem cu începutul. Astfel, cel mai potrivit subiect pentru prima sesiune nu putea fi decât legat de insituțiile medii de specialitate. Și asta cu atât mai mult că statutul colegiilor se află acum pe agenda de discuții a Ministerului Educației. În acest context, l-am avut ca invitat pe domnul Sergiu Lipcean – colaborator al IDIS Viitorul. Dumnealui a menționat că pot exista trei scenarii de viitor pentru instituțiile medii de specialitate: 1. să-și păstreze statutul   2. să se reorganizeze   3. să devină instituții superioare de învățământ.

    Sergiu Lipcean și-a exprimat dezacordul cu privire la faptul că existența colegiilor contravine Procesului de la Bologna. În acest context, ne-a prezentat un studiu în care sunt descrise treptele sistemului de învățământ în statele Uniunii Europene. Prezența colegiilor este în fiecare țară europeană, cu excepția unora în care acestea apar sub alte denumiri, dar oferă de fapt studii vocaționale, după cum le zice domul Lipcean studiilor profesionale oferite în cadrul colegiilor.

     Sergiu Lipcean a ținut să menționeze cele șase trepete de clasificare a instituțiilor de învățământ conform UNESCO, dintre care colegiile din Moldova dețineau până în 2003 treapta 5, palierul B. Aceasta înseamnă că fiind absolventul unui colegiu, dețineai diplomă de studii superioare incomplete și aveai dreptul să mergi la o insituție superioare de învățământ direct în anul doi. Acum însă colegiile de la noi se află pe poziția 4 și oferă studii medii de specialitate. Astfel, absolvenții de colegiu nu beneficiază de niciun privilegiu față de absolvenții de liceu. Și mai interesant este că admiterea la universități nu se mai face prin concurs, dar prin stabilirea unor cote de acordare a locurilor care pentru absolvenții de colegii sunt foarte limitate.

    Explicația principală pentru această retrogradare, cum îi zice domnul Lipcean, este competiția între colegii și universități.  „Universitățile acordă studii superioare de orientare teoretico-academică, colegiile în schimb acordă studii superioare cu orientare practică”, a menționat invitatul nostru – Sergiu Lipcean.

  Sesiunea a durat mai bine de o oră și jumătate, timp în care tinerii participanți și-au exprimat nemuțumirea vis-a-vis de faptul că nu beneficiază de niciun privilegiu în calitate de absolvent de colegiu în cadrul unei universități. Și aceasta cu atât mai mult că studiile în colegiu presupun achitarea unui contract. Vom vedea ce zice noul Cod al Educației. Să sperăm că colegiile vor fi apreciate la justa lor valoare.

  Mulțumim!!!

  Țin să aduc mulțumiri în primul rând domnului Gabriel Palade – director al Colegiului Financiar-Bancar, care a susținut ideea de creare a organizației CenTiS și, respectiv, de implementare a proiectului Clubul 21st CenTury. Dumnealui este și cel care ne-a asigurat locul și tehnica necesare pentru desfășurarea sesiunii.

  Mulțumim domului Sergiu Lipcean – coordonator IDIS Viitorul – care ne-a onorat invitația la prima sesiune a Clubului.

  Mulțumesc Senatului Colegiului Financiar-Bancar pentru receptivitatea de a participa la sesiunea de lansare a proiectului. În mod special, mulțumiri lui Ion Anghel – președintele Senatului.

  Mulțumesc Clubului de Studii Economice ASEM, care a servit ca punct de plecare pentru Clubul 21st CenTury. Promitem să creștem mari și originali :)  

  Și desigur mulțumim membrilor Clubului 21st CenTury care au fost prezenți. Să ne fie într-un ceas bun!

Criza financiară dă şuturi în fundul miliardarilor lumii: unii sunt împinşi de pe treptele înalte ale ierarhiei mondiale, alţii, pariind pe această criză, îşi umflă „paraşutele” bancare şi urcă în top.

Medaliaţii crizei
În anul 2008 cei mai bogaţi oameni ai lumii au fost desemnaţi nu cei care au câştigat cel mai mult, dar cei care au pierdut cel mai puţin.
Astfel, averea lui Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft, a scăzut anul trecut cu numai 18 mld. dolari. Cu toate acestea el a redevenit cel mai bogat om din lume, detronându-l pe investitorul american Warren Buffett. Acesta din urmă a fost cel mai bogat om al planetei potrivit clasamentului de anul trecut, când avea 67 mld. dolari. În prezent este pe poziţia doua şi mai sărac cu 30 mld. dolari.
Mexicanul Carlos Slim, om de afaceri în domeniul telecomunicaţiilor, ocupă locul trei, având o avere estimată la 35 mld. dolari, cu 25 mld. dolari mai puţin decât anul trecut.
Astfel, cei trei top miliardari au pierdut în total 68 mld. dolari în ultimele 12 luni.
Pe de alta parte, sunt şi oameni care au avut de câştigat de pe urma crizei. Printre aceştia este de menţionat şi George Soros. Deşi Soros nu apare printre miliardarii „medaliaţi”, criza se pare că i-a servit ca oportunitate şi nu ca risc.

Miliardarii – specie umană pe cale de dispariţie!?
Numărul miliardarilor a scăzut cu o treime faţă de anul 2008, până la 793. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru după anul 2003. În ţări ca Rusia, China si Turcia miliardarii sunt tot mai mult în proces de dispariţie.
Moscova nu mai este capitala mondială a miliardarilor, cedând locul New-York-ului, care „adăposteşte” 55 dintre aceştia. În acelaşi timp, Rusia – ţara în care în ultimii ani bogaţii creşteau ca ciupercile după ploaie – a înregistrat cel mai mare declin. În fosta republică sovietică regăsim doar 32 de miliardari faţă de 87, cât au fost anul trecut.

Redacatare: Daniela Dermengi

Consultarea surselor: Radu Marian

Şi tu zâmbeai când ne plimbam,
Prin ploaia lungului decor..
Ah ea simţea, eu nu simţeam:
Plângea cu mine-n viitor…

Şi pic cu pic m-ai sărutat,
De mână gingaş m-ai ţinut.
Din tot ce-ai spus şi ce mi-ai dat,
O viaţă n-ar fi fost prea mult.

Şi tot ce am e-n palma ta…
În care porţi alte parfumuri.
Ştergând încet mireasma mea,
Petale-n ploaie laşi pe drumuri…

În mâna ieri ce-ai sărutat
Stau lacrimi sparse de durere,
Iar fruntea mea de altădat’
Nu mai e vis…e doar tăcere…

 Daniela Dermengi, www.danieladermengi.wordpress.com

Criza financiară mondială a devenit „vedeta” tuturor posturilor şi emisiunilor TV, publicaţiilor de orice profil şi blog-urilor. Analiştii şi alţi experţi cu tangenţă au devenit în acest context nişte „paparazzi” care o „pozează” din toate punctele… de vedere. Cei făcuţi responsabili sunt „impresarii” deci. Şi cine suntem noi, oamenii de rând? Depinde… pe unde, când şi cum ne prinde criza.

Trei întrebări cruciale
Ce este totuşi o criză?
National Bureau of Economic Research defineşte criza ca fiind „o scădere semnificativă a activităţii economice pentru câteva luni reflectată în scăderea PIB, scăderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producţiei industriale şi a consumului”.
Ce este o criză financiară?
După explicaţia dată de economistul român Cristian Păun, criza financiară reflectă o neîncredere în sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, o dereglare a mecanismelor de piaţă.
Ce este cu criza financiară de astăzi?
Economia mondială este în recesiune – s-a mai întâmplat. Mai neordinar este faptul că după foarte mulţi ani („Marea Depresiune” din 1929-1933 sau Căderea Sistemului de la Bretton Woods în 1971) ne confruntăm cu o criză localizată la nivelul ţărilor dezvoltate (nu doar la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare).

Geneză şi Evoluţie
Potrivit multor experţi criza actuală îşi are începutul cu vreo două decenii în urmă corespunzând anilor 88-89. Aceasta este perioada căderii blocului comunist, când foarte mulţi au emigrat în SUA, iar evoluţia tehnologică a facilitat realizarea schimburilor de mărfuri şi informaţie. Treptat, controlul finanţelor internaţionale se schimbă dinspre cei bogaţi înspre cei săraci. Se pare că aceasta a fost în defavoarea ţărilor dezvoltate, precum SUA şi Europa de Vest.
Şi totuşi nu doar America suferă, ci întreaga lume. De ce? Experţii susţin că America a fost un partener mondial avantajos şi de neevitat datorită lichidităţii pieţelor sale financiare. Astfel lumea este expusă astăzi la aceleaşi riscuri ca şi jigantul american – partenerul lor.
Unii specialişti susţin că situaţia din Europa depinde de cea din SUA. Alţii spun că situaţia din Europa este mai bună decât cea din America, dat fiind faptul că „în State, pentru fiecare dolar investit, băncile împrumută aproximativ 32 de dolari, pe când în Europa, împrumutăm doar 12 dolari pentru unul depus”.
Experţii identifică drept cauze „moderne” ale crizei financiare „apariţia produselor financiare inovatoare”, precum şi „încercarea de a avea cât mai mult profit; cunoaşterea defectuoasă a pieţei şi potenţialul acesteia de a face faţă unui cataclism”. Astfel, inovarea a micşorat transparenţa pieţelor financiare şi, în cele din urmă, încrederea în economie. Potrivit europarlamentarului român Daniel Daianu, „injecţiile de lichiditate nu sunt suficiente pentru a trata criza”, căci aceasta nu are la bază cauze de natura ciclică, ci cauze structurale. Criza s-a profilat pe fondul globalizării, la intersecţia conflictuală de interese, de pe urma folosirii unor metode cantitative neadecvate, din cauza deficitului de coordonare între autorităţile de reglementare.

Perspective „apocalipsice”!?
Criza financiară a început de la sistemul bancar, care este baza întregului sistem american şi reprezintă, după opinia experţilor, un exemplu de piaţă liberă. O dată ce băncile sunt cumpărate de guvern libertatea pieţei este limitată şi tot mai asemănătoare cu cea din Europa.
Ţările care suferă cel mai puţin acum, în contextul crizei mondiale, sunt cele care au o economie închisă. Se pare că de-acum încolo tendinţa statelor de a rupe legătura cu restul lumii şi de a se detaşa de globalizare va deveni tot mai evidentă. Totuşi, specialiştii în domeniu văd în această metodă de precauţie o negare a progresului, cu consecinţe şi mai greu de suportat.
„Avem nevoie de reguli noi pentru o economie nouă”, susţin unii experţi. Deşi după criză lumea va fi alta se pare că SUA va rămâne liderul economic mondial. Se „prezice” că multe ţări străine, printre care şi China, vor „decade” pe fundalul adevăratei producţii americane. Alţii însă susţin că „acesta este sfârşitul pieţei libere, sfârşitul capitalismului.”
Paul Krugman, laureatul Premiului Nobel pentru economie din anul acesta, a declarat într-un interviu că actuala criză financiară, deşi nu va fi una chiar apocaliptică, totuşi ar putea avea consecinţe dramatice. El s-a referit în acest sens la piaţa imobiliară, sistemul bancar şi inflaţie.
Comportamentul uman este în strânsă legătură cu piaţa, spun demult experţii în domeniul economic, printre care şi Gary Becker, câştigătorul Premiului Nobel pentru economie în anul 1992. În contextul crizei financiare actuale, această idee se profilează tot mai mult: bază comună a crizei – oamenii şi atitudinea lor. Criza însă va transforma Omul, injectându-i principiul „homo economicus” (consumatorul raţional) şi principiul de mutualitate în relaţie cu alţi oameni.

Paradoxul sinucigaş al crizei
Omul de astăzi se află în „robia modernităţii”, prin credite, ipoteci, contracte de leasing, declară profesioniştii. În timp ce omenirea se aştepta la un „program de viaţă” mai relaxat, criza financiară mondială îl impune pe om să lucreze tot mai mult, să accepte majorări de preţuri şi un salariu mizer; şi toate acestea doar ca să-şi salveze lucruri care de fapt nici nu-i aparţin, ci trebuie plătite la bancă.
Astfel, criza financiară din lume nu se limitează doar la indicatori financiari şi indici bursieri care se află în scădere sau la analizele şi estimările experţilor. Această criză îşi transpune impactul în comportamentul, familiile şi viaţa oamenilor.
„În perioade de criză economică financiară, sunt persoane care apelează la reacţii extreme, radicale”, declară psihologii. Vedeţi şi Dvs.
Un doctor în fizică din Coreea de Sud, rămas şomer din cauza crizei financiare, a aplicat pentru postul de măturător de stradă.
Cazurile de violenţă conjugală s-au înteţit considerabil în perioada sărbătorilor de iarnă. Aceasta pentru că problemele financiare ale familiilor devin tot mai evidente pe fundalul crizei internaţionale, menţionează autorităţile britanice.
Un italian, căsătorit şi tată al unui copil de 1 an şi 6 luni, a fost dat afara din apartamentul pe care îl cumpărase în rate. Acesta trăieşte acum în maşină – singura proprietate ce i-a mai rămas.
Un bărbat din California şi-a omorât soţia şi copiii, iar apoi s-a sinucis. El a lăsat în urmă o scrisoare în care menţionează dificultăţile financiare ale familiei sale, agravate după recenta criză economică a SUA.
Din cauza ratelor bancare, mulţi români s-au sinucis până acum, lăsând în urmă copii de crescut şi soţii disperate. Aceştia nu mai aveau posibilitatea să-şi achite ratele din salariul lor modest. Iar cu banii împrumutaţi de la bancă nu cumpăraseră decât un televizor, maşină de spălat, combină frigorifică sau alte obiecte pentru care au plătit cu viaţa şi tot nu s-au răsplătit. Povara datoriilor rămâne pe umerii familiilor îndoliate.
Criza aduce disperare şi în rândul celor mai bogaţi oameni ai lumii. Afaceristul german Adolf Merckle, în vârstă de 74 de ani, a pierdut 4 miliarde de dolari în criza financiară. Această pierdere l-a determinat să se sinucidă aruncându-se în faţa unui tren. Potrivit revistei Forbes, Adolf Merckle era pe locul 94 în topul global, cu o avere de 9,2 miliarde de dolari. Deşi pierduse destul de mult, afaceristul nu se afla la limita sărăciei. Şi totuşi se pare că acesta a fost afectat mai mult de pierdere decât încurajat de averea de 5 miliarde de dolari rămase în conturile sale.
Criza actuală este asemănătoare cu „Marea Depresiune” din 1929-1933, şi sub aspect psihologic. Sinuciderea oamenilor de afaceri faliţi, a şomerilor sau a debitorilor incapabili să-şi plătească datoriile la bancă ajunseseră fireşti atunci şi se pare că devin fireşti şi astăzi.

Criza „mioritică”
„Republica Moldova ar putea să fie afectată de criza financiară în măsura în care suntem integraţi în sistemul economic mondial.”, declară experţii de la IDIS „Viiotrul”. Moldova însă ia parte la procesul globalizării, fiind un bun „furnizor” de forţă de muncă în ţările străine.
Astfel, consecinţele crizei financiare mondiale asupra ţării noastre se vor simţi în primul rând pe piaţa muncii. Aceasta pentru că mulţi lucrători migranţi ar putea să se întoarcă în ţară. Numărul acestora se estimează la 40-50 mii persoane, după cum menţionează domnul Sergiu Sainciuc, ministrul adjunct al Economiei şi Comerţului.
În aceste condiţii, din lipsă de locuri de muncă, va creşte numărul şomerilor. Aceasta va impune creşterea cheltuielilor bugetare pentru indemnizaţii de şomaj, iar resursele necesare pentru achitarea lor vor fi atrase din profiturile întreprinderilor şi salariile angajaţilor.
Întoarcerea migranţilor ridică şi problema reducerii volumului de remitenţe, care va influenţa în mod sigur PIB. Şi lanţul slăbiciunilor continuă cu reducerea investiţiilor pe piaţa imobiliară, reducerea numărului de studenţi la contract, diminuarea cererii la produsele scumpe şi în general a consumului.
Este de menţionat şi consecinţa crizei asupra investiţiilor financiare. Moldova este un stat „incert” prezentând, în condiţiile crizei, un risc amplificat pentru investitorii străini.
În contextul critic internaţional, planurile financiare ale Guvernului Republicii Moldova nu vor putea fi realizate. În urmă vor rămâne şi alte obiective care urmau să fie finanţate din resursele atrase din exterior, sunt convinşi şi realişti profesioniştii moldoveni cu tangenţă în domeniu.
Stephen Moody, directorul proiectului „Acces la Iniţiative de Credit” implementat în ţara noastră, este optimist în declaraţii în ceea ce priveşte Republica Moldova şi criza. „Personal, cred că nu factorii externi, ci anume cei interni au cel mai mare impact asupra situaţiei din ţară, şi anume politica promovată de Banca Naţională a Moldovei”, adaugă expertul internaţional.

Drepturile sunt parte a identităţii omului. Sunt valoari dobândite în timp, la fel ca limba şi istoria. Dacă în trecut arme adevărate au fost folosite pentru obţinerea unui drept, astăzi drepturile însele devin „arme” cu care luptăm în societate. Avem în prezent Declaraţia cu privire la Drepturile Omului şi alte acte oficiale în care drepturile sunt abordate în contextul demnităţii umane, iar deţinerea, cunoaşterea şi apărarea lor este cel mai important Drept.

Abordarea în discuţii a drepturilor ni se pare un pic „demodată”, în special pentru noi, tinerii. Unii devin iritaţi doar când aud de „Drepturile Omului” percepând-o doar ca o „expresie pompoasă” şi nimic mai mult; alţii spun că drepturi nu există în ţara noastră, cică nu suntem „favorabili” pentru rezistenţa lor… Şi totuşi, nu drepturile sunt exotice şi incompatibile cu mediul nostru, ci, mai degrabă, noi devenim „exotici” prin atitudinea pe care o manifestăm.

Lupta pentru drepturi continuă, de această dată la nivelul conştientului fiecăruia dintre noi.

Acest mesaj a încercat să-l transmită organizaţia nostră – CenTiS – timp de aproximativ 5 ore tinerilor participanţi la un curs non-formal, cu genericul „Ai drepTUl să ştii că ai drepTUri”.

Ţinta noastră au fost de această dată elevii Colegiului Financiar-Bancar din Chişinău.

Am avut un eşantion tineresc divers, fiind organizate 5 cursuri de acest gen în grupe din anul II, III şi IV, printre care şi o grupă alolingvă. În total am avut peste 60 de participanţi.

Iniţial, am încercat să explicăm tinerilor care este diferenţa dintre educaţia formală şi non-formală, între ceea ce fac ei la ore şi ceea ce ne-am propus să facem timp de oră în cadrul aşa-zisului „curs”.

Pentru a intra nemijlocit în „temă” am vorbit câte ceva despre generaţiile de drepturi. Apoi am încercat să definim conceptul de „drepturile omului” şi să dezbatem cuvintele-cheie utilizate.

Interesant şi stimulator de discuţii şi confruntări de idei a fost „Jocul Bingo” al drepturilor, inspirat din manualul „Compass”. Am avut trei grupuri – „Educaţie”, „Drepturi” şi  „Om”. Fiecare dintre acestea au convenit în echipă ce exemple vor aduce în contextul situaţiilor prezentate de noi, cum ar fi: un drept special pe care toţi tinerii trebuie să-l aibă, o încălcare a dreptului la viaţă, un exemplu de discriminare ş.a. Acestea din urmă au fost şi cele mai degajatoare.

Idei şi destăinuri adolescentine

„Tinerii trebuie să aibă drept de vot de la vârsta de 16 ani, astfel vom avea o societate mai democrată şi vom schimba guvernarea. Nu putem schimba opinia părinţilor şi buneilor noştri, pentru că au şi ei dreptul la opinie”.

„Profesorii discriminează elevii”. Fie că „de ochi frumoşi”, ori că au „acoperiş”, fie că sunt comparaţi cu fraţii şi surorile care au absolvit, fiind subestimaţi prin banala replică: „Iată sora ta era fată bună, dar tu…”

Majoritatea tinerilor n-au manifestat atitudine discriminatorie faţă de minorităţile sexuale. Cu toate acestea, unii dintre ei au susţinut că nu-şi doresc ca viitorii lor copii să fie altfel decât hetero. Tinerii au încercat să înţeleagă că drepturile sunt universale şi au acceptat, mai mult sau mai puţin, că toţi avem drepturi indiferent din ce minorităţi facem parte.

„Democraţia din Moldova în raport cu esenţa reală a termenului de democraţie prezintă aceeaşi diferenţă ce există între educaţia formală şi non-formală.” Ne-a plăcut foarte mult această remarcă; se pare că tinerii au prins din zbor mesajul nostru cu privire la formele de educaţie şi l-au adaptat foarte bine în contextul opiniei lor.

Vorbind despre încălcarea dreptului la viaţă, multipicatorii în educaţia drepturilor omului – membri ai CenTiS, au pus în discuţie pedeapsa capitală. În acest context, au fost prezentate şi câteva informaţii despre practicarea acesteia în diverse ţări ale lumii, pe care tinerii le-au găsit foarte interesante. Unii dintre ei s-au pronunţat din start ca susţinători înrăiţi ai pedepsei capitale, alţii însă consideră că închisoarea pe viaţă este mai dură pentru ispăşirea pedepsei sau că toţi oamenii au dreptul la o a doua şansă.

Cei mai mulţi tineri au suţinut că apărarea drepturilor este sarcina organelor juridice şi a experţilor în domeniu şi o sarcină a legii. Am încercat să le spunem că de fapt ei sunt principalii protectori ai propriilor drepturi. Ei conştientizează că există metode de combatere a nerespectării drepturilor omului, dar nu au reuşit să-şi dea seama care sunt acestea.

În final, i-am lăsat cu reflecţia: „Ce pot face eu pentru drepturile mele?”.

Mulţumiri!

Repere pentru realizarea acestui curs ne-au fost date de CNTM, care a investit în membrele CenTiS – Dumitriţa Balan şi Daniela Dermengi – calităţi de multiplicatori în domeniul educaţiei pentru drepturile omului. Pe lângă aceasta, CNTM ne-a oferit suportul informaţional prin manualul „Compass” şi materiale promoţionale pentru motivarea celor mai activi tineri din cadrul cursului.

Daniela şi Dumitriţa au fost cele care au realizat structura cursului, l-au moderat nemijlocit, s-au ocupat de centralizarea datelor de la participanţi şi de alte detalii tehnice. Ele au „finanţat” cursul cu timpul şi energia lor.

Mulţumim mult diriginţilor de grupe şi administraţiei Colegiului Financiar-Bancar.

„Prin acest curs am aflat lucruri noi, interesante, utile şi ne-a pus să gândim, să ne exprimăm opiniile, să ne auzim, să ne cunoaştem colegii altfel. Mulţumim CenTiS”, acest mesaj vine de la participanţi.

CenTiS aduce mari  muţumiri tuturor tinerilor activi.